Sustenabilitate și dezvoltare durabilă

Sustenabilitatea reprezintă calitatea unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare. Altfel spus, sustenabilitatea se referă la modul în care ar trebui să trăim în armonie cu lumea naturală din jurul nostru, protejând-o de daune și distrugeri iremediabile.

Acest concept implică și stabilirea unui echilibru între stilul de viață contemporan și continuarea creșterii economice pe de-o parte și protecția mediului și găsirea de resurse alternative, pe de cealaltă parte. În acest caz, se folosește, de regulă, termenul de „dezvoltare durabilă”.

Principalele evenimente care au conturat principiile sustenabilității și dezvoltării durabile au fost:

Conferinţa ONU privind mediul s-a desfăşurat în anul 1972, la Stockholm, au participat 113 națiuni şi a adus prima oară în centrul atenţiei problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităţilor umane, care poate afecta viitorul umanităţii şi al vieţii pe pământ.

Sunt puse în discuție probleme precum poluarea, distrugerea resurselor, deteriorarea mediului, pericolul dispariţiilor unor specii şi nevoia de a creşte nivelul de trai al oamenilor şi se acceptă legătura indisolubilă între calitatea vieţii şi calitatea mediului pentru generaţiile actuale şi viitoare.

ONU înființează, în 1983, Comisia mondială de mediu şi dezvoltare (World Commission on Environment and Development) având ca scop studierea dinamicii deteriorării mediului şi oferirea de soluţii cu privire la viabilitatea pe termen lung a societăţii umane. Această comisie a fost prezidată de Gro Harlem Brundtland, Primul Ministru al Norvegiei la acea dată, de unde și numele rămas în istorie de „Comisia Brundtland”. Comisia Brundtland a subliniat existenţa a două probleme majore:

Dezvoltarea trebuie să însemne creşterea nivelului de trai al tuturor, nu doar profituri mai mari şi standarde mai înalte de trai pentru o parte mică din populaţie
Dezvoltarea nu trebuie ducă la distrugerea sau folosirea nesăbuită a resurselor noastre naturale şi nici la poluarea mediului ambiant.

Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind mediul și dezvoltarea (supranumită „Summitul Pământului”) a avut loc la Rio de Janeiro, în iunie 1992, reunind factori de decizie politică din 172 ţări. Mesajul acestora a fost clar: „schimbările necesare s-ar produce numai prin schimbarea atitudinii și a comportamentului nostru”.

„Summitul Pământului” a pus bazele multor acorduri internaţionale importante privind mediul:

Agenda 21 — un plan de acţiuni pentru dezvoltarea durabilă
Declaraţia de la Rio privind mediul și dezvoltarea
Declaraţia privind principiile în domeniul forestier
Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice
Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind diversitatea biologică
Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind combaterea deșertificării

Summitul Națiunilor Unite privind Dezvoltare Durabilă de la Johannesburg s-a desfăşurat între 26 august – 4 septembrie 2002, în Africa de Sud, pentru a promova noi iniţiative de aplicare a dezvoltării durabile şi pentru a construi un viitor prosper şi sigur pentru cetăţenii lumii. În urma acestui summit, s-au adoptat: Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă și Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă.

În cadrul planului, s-a decis cp eforturile națiunilor trebuie îndreptate cu precădere spre:

eradicarea sărăciei;
modificarea modelelor de producţie şi consum;

protejarea sănătăţii;
protejarea şi managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea economică şi socială.

Conferinţa ONU privind Dezvoltarea Durabilă – UNCSD a avut loc în 2012, la Rio de Janeiro. Obiectivul conferinţei a fost de a asigura reînnoirea angajamentului politic pentru dezvoltarea durabilă, evaluarea progreselor realizate până acum, dar şi lacunele în punerea în aplicare a rezultatelor summit-urilor anterioare privind dezvoltarea durabilă, precum şi abordarea provocărilor noi şi emergente. În acest scop, accentul a fost pus pe două teme majore:

Economia verde, în contextul dezvoltării durabile şi al eradicării sărăciei
Cadrul instituţional pentru dezvoltare durabilă.

Sustenabilitatea joacă un rol tot mai important în funcționarea și dezvoltarea marilor companii. De aceea, Uniunea Europeană a adoptat directiva 2014/95, potrivit căreia firmele cu peste 500 de angajați au obligativitatea de a raporta anual o serie de aspecte non-financiare și informații privind activitățile de responsabilitate socială și sustenabilitate.

Așadar, în prezent, o companie sustenabilă va încerca aplica o serie de măsuri, cum ar fi să reducă energia folosită, cantitatea de deșeuri produse și va organiza acțiuni de protecție a mediului, va mobiliza angajații în acțiuni de voluntariat și pentru dezvoltarea comunității etc.

Adoptarea sustenabilității necesită nu doar înțelegerea riscurilor cu care se confruntă societatea, ci și dezvoltarea unor căi care să permită dezvoltarea durabilă a societății.

Ţi-a fost de folos articolul nostru? Abonează-te la newsletter şi vei primi prin e-mail sfaturi pentru o viaţă mai sănătoasă!

Stay healthy! Shop BIO!